Procesele afective sunt stări sau trăiri subiective care reflectă relațiile omului cu lumea înconjurătoare și măsura în care necesitățile lui interne sunt sau nu satisfăcătoare. Astfel, ea reflectă raportul de concordanță sau de discordanță dintre dinamica stărilor interne de necesitate și dinamica evenimentelor, a situațiilor obiective externe.
Printre cele mai importante emoții din spectrul emoțiilor umane, care sunt universale, sunt: frica, bucuria, tristețea și furia.
Furia
Furia este asociată cu o serie de reacții fiziologice, precum: senzație de tensiune musculară, bătăi rapide ale inimii, senzație de căldură, strângerea pumnului, înroșirea feței, creşterea ritmului de respirație.
Furia este o emoție puternică, cu două tipuri de funcții:
Pregătirea în vederea acţionării - fugă, luptă. Amână confruntarea deoarece intimidează adversarul. Funcția de intimidare este importantă deoarece permite evitarea confruntării.
Comunicarea cu alți indivizi - ne facem cunoscute sentimentele și cauzele declanșării furiei.
Furia este o emoție ce dezorganizează comportamentul uman, de cele mai multe ori, de aceea este necesar cunoașterea unor mecanisme de apărare.
Trecerea la acțiune
Deplasarea- descărcarea furiei asupra altui obiect decât persoana în cauză
Regresia- luarea unei pauze atunci când apare fenomenul de agresiune
Reveria- cel agresat își imaginează o scenă în care el devine agresorul și îl umilește pe cel care a produs agresiunea
Formațiune reacțională- adoptarea unei reacții supuse în fața agresorului
Raționalizare- după momentul agresiunii, persoană își justifică față de sine atitudinea supusă pe care a adoptat-o în momentul agresiunii
Suprimarea- persoana agresată consideră reacția agresorului penibilă și nu îi mai răspunde la reacție
Umorul- persoana agresată se amuză pe seama reacției celeilate persoane.
Bucuria
Gradul de fericire poate fi raportat în funcție de gradul de satisfacție al individului și trăirea emoțională a acestuia.
Factorii care determină fericirea sunt:
Personalitatea- influențează atât calitatea fericirii resimțite, cât și nivelul global de fericire. Extraverții și persoanele stabile emoțional sunt mai fericite pentru că trăiesc experiențele mult mai intens decât restul persoanelor.
Sănătatea- oamenii bolnavi sau infirmi vor avea un nivel al fericirii mai scăzut decât restul persoanelor
Căsătoria- oamenii căsătoriți sunt, în general, mult mai fericiți decât cei celibatari
Practica religioasă- oamenii religioși și practicanți, au în medie, un nivel al fericirii mult mai ridicat decât cei nepracticanți.
Activitatea- oamenii activi, cei implicați în diferite activități sunt, în medie mai fericiți decât persoanele care nu au un nivel al activității la fel de ridicat
Prietenii și relațiile- fericirea este dată de relația stabilită dintre sprijinul social și adaptarea la relațiile stresante lae individului.
Tristețea
Tristețea este, în general, emoția care este asociată pierderii, de durată mai mare sau mai mică în funcție de motivul emoției. Funcțiile tristeții:
Ajută la evitarea situației ce determină apariția acestei emoții
Determină retragerea și reflectarea la propriile greșeli
Atragerea atenției și simpatiei celorlalți
Protejează, pe moment, de agresivitatea celorlalți
Ajută la manifestarea simpatiei și empatiei față de tristețea celorlalți
O formă aparte, accentuată a tristeții este depresia. Depresia este o tulburare patologică, de durată ce se manifestă prin tulburări persistente ale somnului și ale poftei de mâncare. Persoană are o viziune negativă asupra propriei persoane, este durabilă și influențată de momente plăcute.
Frica
Frica este o emoție specifică primejdiei și percepției asupra primejdiei. Stările fiziologice corespondente sunt: ritmul bătăilor respirației și ale inimii, mușchii se contractă, iar mâinile tremură. Toate aceste modificări se datorează sistemului nervos simpatic.
Frica trebuie acceptată ca fiind o emoție normală, ce trebuie confruntată după anumite reguli. Prin analiza obiectivă a riscurilor, frica este controlată mai bine, mijloacele de control ale fricii pot fi controlate prin informare, relaxare, atitudine activă, învăţarea unei oarecare intensități a fricii.
Fobiile sunt maladii psihologice foarte des întâlnite ce pot fi încadrate în trei mari categorii: fobii specifice, fobia socială și agorafobia. Fobiile specifice se manifestă ca o frică intensă, dar limitată la anumite situații și/sau animale. Fobia socială este o frică mai intensă și se referă la frică excesivă în legătură cu părerile persoanelor. Agorafobiile și atacurile de panică sunt cele mai grave tipuri de fobii și reprezintă frică intensă față de ieșirea în lume, alături de oameni străini față de care nu se simte în siguranță.
Inteligența emoțională
Inteligenșa este capacitatea de a face față problemelor cu care se confruntă indivizul, prin adaptarea flexibilă la situație, prin suplețe. Este o calitate a întregii activități mentale, ca expresie a organizării tuturor proceselor superioare, inclusiv a celor afectiv-motivaționale. Inteligența emoțională determină potențialul pe care îl avem pentru a învăța abilitățile practice bazate pe cele cinci elemente ale inteligenței emoţionale: auto-cunoaștere, auto-motivație, auto-reglare, conștiința scială și abilitățile sociale.
Cunoștințe personale
Auto-cunoastere
Conştiinţa emoţională · îţi conştientizezi propriile emoţii şi motivul acestora· poţi face legătura între ceea ce simţi, gândeşti, zici şi faci· ştii care dintre sentimente îţi pot afecta performanţele· te ghidezi după valori şi obiective personale
Auto-evaluare precisă · îţi ştii punctele tari şi slabe· înveţi din experienţele anterioare· eşti deschis spre feed-back, perspective noi, eşti auto-didact
Încredere de sine · ştii să te faci observabil; ai prezenta de spirit· ai puterea să susţii anumite lucruri în care crezi dar care nu sunt îmbrăţişate de majoritatea lumii· capabil să iei decizii, în ciuda unor presiuni sau incertitudini
Auto-reglare
Autocontrol · îţi poţi depăşi uşor pornirile impulsive sau frustrările· îţi poţi păstra calmul chiar şi în cele mai tensionate momente· gândeşti şi te poţi concentra chiar şi sub presiune
Demn de încredere · acţionezi etic şi impecabil· îţi câştigi încrederea prin autenticitate şi originalitate· îţi recunoşti propriile greşeli· susţii anumite principii în care crezi, chiar dacă nu sunt îmbrăţişate de restul majorităţii
Constinciozitate · îţi iei angajamente şi îţi ţii promisiunile· te simţi responsabil pentru atingerea obiectivelor personale· eşti organizat în muncă
Adaptabilitate · poţi face mai multe lucruri deodată, eşti flexibil în priorităţi· îţi adaptezi acţiunile conform mediului de desfăşurare· eşti flexibil în percepţia anumitor evenimente
Inovativitate · cauţi idei noi din mai multe surse· găseşti soluţii originale· generezi idei noi· ai o perspectivă modernă asupra lucrurilor
Auto-motivare
Ambiţie · eşti orientat spre rezultate, dorind să-ţi atingi obiectivele şi standardele stabilite· îţi propui obiective îndrăzneţe şi îţi asumi riscuri· cauţi orice informaţie pentru soluţii noi· înveţi cum să-ţi îmbunătăţeşti performanţele
Implicare · faci uşor sacrificii personale pentru binele grupului· te conformezi valorilor şi credinţelor grupului atunci când iei decizii sau faci anumite alegeri· cauţi neîncetat oportunităţi pentru atingerea obiectivelor de grup
Iniţiativa · identifici imediat oportunităţile· îţi urmăreşti obiectivele până la extrem· treci peste reguli când e vorba de atingerea obiectivelor· ai capacitatea să-i mobilizezi şi pe ceilalţi
Optimism · persişti în ciuda obstacolelor sau greutăţilor care apar· lucrezi gândindu-te la succes, nu la posibilitatea de a greşi
Conştiinţă socială
Empatie · eşti sensibil la emoţiile celor din jur şi ştii să asculţi· înţelegi punctele de vedere ale celorlalţi· sari în ajutor pe baza înţelegerii sentimentelor sau trăirilor celorlalţi
Asertivitate · înţelegi nevoile clienţilor şi le potriveşti cu produsele sau serviciile oferite· cauţi cai de creştere a satisfacţiei şi loialităţii clienţilor· oferi cu uşurinţă asistenta sau consultanţă
Dezvoltarea celorlalţi · vezi şi recunoşti capacităţile şi rezultatele celorlalţi· dai feed-back constructiv şi identifici nevoile de dezvoltare ale celorlalţi· eşti văzut că un mentor sau coach
Toleranţa · respecţi şi manifeşti înţelegere faţă de oameni din diferite medii sociale· înţelegi diferite puncte de vedere şi observi uşor diferenţele din cadrul grupurilor· vezi diversitatea ca pe o oportunitate· te opui intoleranţei
Conştiinţa politică · identifici uşor relaţiile de înalt nivel· detectezi reţelele sociale importante· înţelegi forţele care dau forma punctelor de vedere sau acţiunilor clienţilor sau competitorilor· conştientizezi cu claritate realităţile externe organizaţiei tale
Abilităţi sociale
Influenţa · te pricepi la a face presiuni· foloseşti modalităţi foarte convingătoare de prezentare, adaptate situaţiei· te foloseşti de strategii complexe precum influenţarea indirectă pentru a-ţi atrage susţinerea sau înţelegerea de partea ta· te foloseşti de dramatismul unor evenimente pentru a sublinia anumite opinii personale
Comunicare · faci faţă cu rapiditate unor situaţii diferite· eşti un bun ascultător, cauţi înţelegerea mutuală şi accepţi schimbul său împărtăşirea unor informaţii· susţii comunicarea deschisă şi eşti receptiv atât la veştile bune, cât şi la cele proaste
Leadership · subliniezi entuziast şi susţii o viziune şi misiune comună· preiei rolul de conducător dacă e nevoie, indiferent de poziţie sau situaţie· îi călăuzeşti pe ceilalţi înspre reuşita· conduci prin exemplu
Catalizator al schimbării · recunoşti nevoia de schimbare şi dai la o parte barierele· provoci obişnuitul pentru a identifica nevoia de schimbare· faci din schimbare o prioritate şi îi antrenezi şi pe ceilalţi în atingerea ei
Managementul conflictelor · te descurci cu persoanele şi situaţiile dificile folosindu-te de diplomaţie şi tact· identifici potenţialele conflicte, neînţelegeri şi ajuţi la soluţionarea lor· încurajezi discuţiile de grup sau dezbaterile· conduci spre soluţii win-win
Construirea de relaţii · cultivi şi menţii reţelele informale· cauţi relaţii care sunt benefice pentru ambele părţi· construieşti raporturi interumane şi îi implici şi pe alţii· îţi faci şi întreţii relaţii personale de prietenie cu colegii sau partenerii
Colaborare şi cooperare · echilibrezi munca cu relaţiile personale· colaborezi, faci schimb de idei, informaţii şi resurse· promovezi un climat pozitiv, de prietenie şi înţelegere· identifici sau întreţii relaţiile de colaborare
Aptitudini de echipa · modelezi calităţile echipei precum respectul, cooperarea şi întrajutorarea· atragi toţi membrii echipei în activităţi entuziaste şi participative· construieşti identitatea echipei, spiritul de echipă şi implicarea.
Anxietatea.
Anxietatea este o emoție ce ne afectează atât viața personală cât şi pe cea profesională. Aceasta este generată de eșecul sau ineficacitatea mecanismelor de parare. Atunci când această emoție este prea intensă apare starea de stres.
Anxietatea face parte din categoria emoțiilor timerice alături de angoasă, frica, spaima, teama, neliniște, teroare, panica.
Angoasa este forma majoră a anxietății. Cu toate acestea, în timp ce angoasa se manifesta somatic, anxietatea se manifesta psihic.
Anxietatea este de două tipuri, cu manifestări acute, dar şi permanente.
Manifestări acute (pot apărea şi atunci când o persoană susține efort fizic, fără a fi vorba de o manifestare a acestei emoții)
Palpitații
Dificultăți respiratorii
Dureri toracice
Senzații de sufocare
Amețeli
Senzația de căldura sau frig
Transpirație
Senzație de leșin
Parestezii
Frica de a muri/înnebuni
Pentru a fi vorba de anxietate, trebuie să fie prezente cel puţin 4 dintre aceste manifestări.
Anxietatea permanentă (se regăsește şi sub numele de anxietate generalizată) şi presupune prezenţa a cel puţin 3 dintre următoarele manifestări:
Tensiune motorie: tremurături, tensiune musculară, dureri musculare, oboseala, incapacitate de relaxare etc
Tulburări neurovegetative: transpirație, tahicardie, mâini reci şi umede, gura uscată, amețeli, amețeli, senzații de căldură/frig, puls şi respirație rapidă, senzația de urină, diaree etc.
Așteptare temătoare: neliniște, anticiparea unor nenorociri
Explorarea foarte vigilentă a mediului înconjurător: atenție exagerată, dificultăți de concentrare, insomnii, iritabilitate şi nerăbdare
Anxietatea şi angoasa sunt prezente nu numai în cadrul patologiilor mintale, ci influențează toate activitățile desfășurate de o persoană, cât şi pe toți ceilalți indivizi care intra în contact cu ea.
Clasificarea emoțiilor.
De-a lungul timpului s-au format mai multe teorii şi clasificări ale emoțiilor. În urma tuturor acestora s-a ajuns la o clasificare actuală: stări afective primare, stări afective complexe, stări afective superioare.
Stările afective primare: sunt de regulă înnăscute şi se produc spontan, nu sunt voluntare ci condiționate biologic. Din această categorie fac parte:
Tonul afectiv al proceselor cognitive (reacții emoționale)
Trăiri afective de proveniență organică (date de bună sau proasta funcționare a organismului)
Afectele (trăiri impulsive de violenta - groaza, mânia, furia)
Procesele şi stările afective complexe: sunt dobândite şi sunt supuse într-o oarecare măsură controlului voluntar.
Emoții curente (de scurtă durată, date de însușiri singulare ale obiectelor: culoare, miros)
Emoții superioare (emoții integrate principalelor forme de activitate precum jocul, învățarea şi munca, ele depinzând în intensitate de dinamică activității întreprinse – dificultăți, eșecuri)
Dispozițiile afective (stări afective generalizate, negative sau pozitive, cu un grad mediu de stabilitate)
Procese afective superioare: sunt condiționate în mare măsură socio-cultural şi sunt organizate în funcție de criterii valorice.
Sentimente (structuri emoționale complexe, caracterizate de o durată lungă şi o intensitate moderată – dragoste, prietenie, compasiune, conștientizarea binelui şi răului)
Pasiuni (se deosebesc de sentimente prin gradul ridicat al intensității> ele determina persoana să induse nenumărate greutăți pentru a își atinge scopul)
nobile/pozitive (pasiuni profesionale de creație, cunoaștere)
oarbe/negative (viciile, fanatismul, gelozia)
Rolul afectivității în activitatea umană.
Afectivitate reprezintă fondul şi latura energetică a vieții psihice a individului dar şi a comportamentului acestuia, în raport cu sine şi cu ceilalți. Dispozițiile emoțiile şi sentimentele intervin ca sursa de energie internă ce potențează activitatea individului şi o susțin. De altfel afectivitatea are un rol foarte important în viața oamenilor datorită motivației întreținute pentru anumite activități. Sentimentele constituie motive pentru o activitate continua şi întreținută.
Aplicații ale studiilor afectivității în mediul contemporan. Studiile asupra afectivității au reușit să-i ajute pe oamenii de știință să inventeze “mașini de citit emoții”. O astfel de invenție este cititorul de minciuni folosit foarte des în cazul anchetelor poliţiei.
Omenii au fost mereu interesați de metode de a afla dacă o persoană minte. Astfel în china antică, unie persoane suspectate că minte i se dădea pudra de orez să o mestece şi să o scuipe, iar dacă aceasta era uscată însemnă că respectivul individ mintea. O practică asemănătoarea se folosea şi la beduinii din Arabia, unde suspectul era pus să-și așeze un fier încins pe limbă. Dacă se ardea înseamnă că minţea. Aceste metode pot părea primitive dar sunt în concordanţă cu descoperirile științifice, teama de a fi prins cu minciuna duce la uscarea gurii, lipsa salivei.